|
Fig. 1.15. Rotor tata cu 5 lobi si rotor mama cu 7 canale |
| Cuprins | Cap.ant. | Cap.crt. | Pag.ant. | Pag.urm. | Cap.urm. |
|---|
1.3.2. Compresorul birotor (dublu surub)
Comprimarea – Cele mai importante elemente constructive de care depinde procesul de comprimare sunt geometria rotoarelor si volumul index.
Rotoarele au cel mai adesea geometria realizata dupa licenta Sveridge Rotor Maskiner (SRM), cu un rotor tata avand 4 lobi si un rotor mama avand 6 canale, ca in figura 1.17, dar exista si realizari cu 5 lobi si 6 respectiv 7 canale. Debitul acestor compresoare depinde de diametrul si lungimea rotoarelor, ca si de turatia acestora.
|
Fig. 1.15. Rotor tata cu 5 lobi si rotor mama cu 7 canale |
Incepand din 1980, odata cu reducerea diametrelor rotoarelor pana la cca. 100 mm si cresterea turatiei acestor rotoare mici pana la 2950 rot/min, au fost create noi tipuri de profile pentru rotoare, denumite Sigma. S-a demonstrat ca pentru un anumit profil dat, exista o turatie periferica optima u» 50 m/s pentru rotoarele SRM, respectiv u» 15-20 m/s pentru rotoarele Sigma.
La ora actuala diametrele rotoarelor variaza intre 100 si 300 mm. Marimile caracteristice pentru aceste compresoare sunt diametrul D al rotorului si raportul L/D dintre lungimea si diametrul rotoarelor.
In figura 1.16 este reprezentat un compresor birotor orizontal, iar in figura 1.17 este reprezentat un compresor birotor vertical.
|
Fig. 1.16. Compresor birotor orizontal |
|
Fig. 1.17. Compresor birotor vertical 1- rotor tata; 2 – rotor mama; 3 – dispozitiv pentru reglarea puterii; 4 – dispozitiv pentru reglarea volumului index |
Debitul volumic al acestor masini se poate calcula cu relatia:
(1.3)
unde: - a este un coeficient care depinde de tipul compresorului, de profilul si unghiul de infasurare a lobilor;
- D si L sunt diametrul, respectiv lungimea rotorului;
- n [rot/min] este turatia rotorului.
Volumul index (Vi) caracterizeaza geometria fiecarui compresor in parte, iar randamentul indicat maxim h i max se obtine atunci cand Rc=Vik, unde Rc este raportul de comprimare, iar k este valoarea indicelui adiabatic, acesta din urma depinzand de natura agentului de lucru.
De acest aspect trebuie sa se tina seama la alegerea compresorului, in functie de tipul procesului in care va fi utilizat (caracterizat de un domeniu precis pentru Rc), astfel incat Vi sa aiba o valoare cat mai favorabila. Exista urmatoarele recomandari:
- Vi=2,5 pentru climatizare si pompe de caldura (Rc» 5);
- Vi=3,5 pentru procese de racire (Rc» 8);
- Vi=5 pentru congelare la temperaturi scazute (Rc» 15).Valorile recomandate pentru Vi au doar un caracter orientativ, dar reprezinta valorile medii uzuale pentru domeniile respective.
Din punct de vedere constructiv orificiul de aspiratie este fix, iar cel de refulare este realizat din doua zone, una fixa prelucrata in carter, iar una variabila, creata de o piesa avand dimensiunea fixata la montaj, amplasata in sertarul de variatie a puterii frigorifice.
Carterul pentru aceste masini este realizat din fonta etansa (Ft 25 si Ft 26), cilindrii fiind prelucrati direct in corp, acesta din urma fiind calculat pentru o presiune de 25 bar, este supus probelor hidraulice.
Rotoarele sunt construite din otel forjat sau din fonta cu grafit sferic, turnata sub vid, prelucrata mecanic cu mare precizie pe masini unelte cu freze multiple. La marea majoritate a masinilor de acest tip, rotorul tata antreneaza rotorul mama, dar noile profile permit si antrenarea rotorului tata de catre rotorul mama, ceea ce permite cresterea vitezei si in consecinta a debitului vehiculat de compresor.
Lagarele: cele patru paliere sunt lise, cu bile sau cu rulmenti, eventual o combinatie a celor doua, datorita sarcinilor radiale mari. Aceste paliere sunt in general sensibil supradimensionate.
Garnitura mecanica (presgarnitura) este necesara pentru compresoarele de deschise si se foloseste acelasi tip de garnitura ca la compresoarele cu piston.
| Cuprins | Cap.ant. | Cap.crt. | Pag.ant. | Pag.urm. | Cap.urm. |
|---|
