Compresoarele semiermetice permit demontarea atat a motorului cat si a compresorului, facand posibile interventii mecanice de intretinere si depanare. O sectiune printr-un compresor semiermetic este prezentata in figura 1.11.

Fig. 1.11. Compresor semiermetic 1 – bobinajul statorului; 2 – rotor arbore cotit; 3 – biela; 4 – piston; 5 – supapa de aspiratie; 6 – supapa de refulare

Fata de compresoarele deschise, cele ermetice si semiermetice se disting prin urmatoarele particularitati:

Agentii frigorifici – nu pot fi decat fluide neutre din punct de vedere al sistemului electric: de exempu R134a, sau R22. Vaporii de agent frigorific, aspirati sunt utilizati pentru racirea infasurarilor electrice ale statorului si rotorului inainte de a ajunge in camera de aspiratie. Pentru temperaturi de vaporizare coborate (de exemplu -30° C), daca debitul masic de vapori aspirati de compresor nu este suficient pentru racirea motorului electric, trebuie prevazute ventilatoare exterioare pentru racirea carterului.

Puterea maxima – cu rare exceptii nu poate sa depaseasca 45 kW pentru compresoarele semiermetice, respectiv 30 kW pentru compresoarele ermetice.

Supapele – sunt in general cu lamele. Trebuie retinut insa ca masinile moderne utilizeaza din ce in ce mai mult supape asemanatoare cu cele ale compresoarelor industriale. Un asemenea exemplu il reprezinta sistemul DISCUS, reprezentat in figura 1.12.

Fig. 1.12. Sistemul DISCUS 1 – supapa de refulare DISCUS; 2 – canal de refulare; 3 – canal de aspiratie

Aspiratia vaporilor se realizeaza traversandu-se placa supapelor. Supapa de aspiratie este inelara, iar cea de refulare, supapa DISCUS, este o piesa cilidro-conica realizata dintr-un material plastic avand urmatoarele proprietati: este usor, elastic, rezistent la actiunea uleiurilor si a agentilor frigorifici, la temperaturi ridicate (pana la 480° C). In plus, zgomotele produse de supapele metalice sunt practic eliminate. Utilizarea supapei de aspiratie inelara, necesita o prelucrare mecanica particulara a capului pistonului, in vederea reducerii la minim a spatiului mort, in limitele tolerantelor de fabricatie. Prin utilizarea acestui sistem se obtin randamente superioare si uzuri mecanice mai reduse.

Carterul – este turnat dintr-o singura bucata si constituie atat corpul compresorului cat si al motorului, prezentand uneori si aripioare de racire. Este inchis pe partea compresorului de suportul lagarului palier si al pompei de ulei, iar pe partea motorului, de un capac pe care este prevazut un robinet de aspiratie, iar in interior un filtru pentru vaporii aspirati.

Cilindrii – sunt in general in numar de 2-3 in linie, 4 in V si 6 in W. Sunt prelucrati direct in corpul carterului. Capacele cilindrilor sunt tot din fonta ca si carterul, iar gura de vizitare este realizata pe partea compresorului. Se pot monta si doua compresoare in tandem, caz in care mai exista o piesa intermediara care leaga cele doua motoare montate spate in spate.

Variatia puterii frigorifice – este in general mai simplu de realizat decat la compresoarele industriale. Cele doua sisteme mai des intalnite sunt urmatoarele:

Fig. 1.13. Sistemul de reglaj a puterii frigorifice pentru un compresor semiermetic, prin scurtcircuitarea dintre aspiratie si refulare

Pornirea in sarcina redusa – se realizeaza prin utilizarea de obturatori sau a unui circuit exterior de by-pass cu un robint solenoidal de comanda.

Ungerea – in general se realizeaza sub presiune, cu o pompa de ulei care trebuie sa fie obligatoriu reversibila, sensul de rotatie al compresorului putand sa fie indiferent.